(Tragedie, greacă, 458 î.Hr., 3.796 de rânduri în 3 piese)

Introducere

" Oresteia " trilogie a dramaturgului grec antic Eschilus constă în trei piese legate între ele "Agamemnon" , "Purtătorii de libație" și "Eumenidele" Trilogia în ansamblul ei, prezentată inițial în cadrul festivalului anual Dionysia din Atena, în anul 458 Î.HR. , unde a câștigat premiul întâi , se consideră a fi Eschilus ' autentificată ultima dată, precum și cea mai mare, lucrare a sa Urmează vicisitudinile Casei lui Atreus , de la uciderea lui Agamemnon de către soția sa Clitemnestra, până în momentul următor. răzbunare a fiului său, Oreste. și consecințele sale.

"Agamemnon" descrie întoarcerea acasă a regelui Agamemnon din Argos după războiul troian, împreună cu concubina sa Cassandra. Soția sa, Clitemnestra, plănuia însă de mult timp uciderea lui (împreună cu iubitul ei, Egistos) ca răzbunare pentru sacrificarea anterioară de către Agamemnon a fiicei lor, Ifigenia. Pentru mai multe detalii, vezi pagina separată despre "Agamemnon" .

"Purtătorii de libație" se ocupă de reîntâlnirea copiilor lui Agamemnon, Electra și Oreste, și de răzbunarea acestora, care îi ucid pe Clitemnestra și Egist, într-un nou capitol al blestemului Casei Atreus. Pentru mai multe detalii, consultați pagina separată despre "Purtătorii de libație" .

"Eumenidele" povestește cum Oreste este urmărit la Atena de răzbunătorii Erinyes pentru uciderea mamei sale, Clitemnestra, și cum este judecat în fața Atenei și a unui juriu de atenieni pentru a decide dacă crima sa justifică chinul Erinyes. Pentru mai multe detalii, vezi pagina separată despre "Eumenidele" .

" Oresteia " (cuprinzând "Agamemnon" , "Purtătorii de libație" și "Eumenidele" ) este singurul exemplu de trilogie completă de piese de teatru din Grecia antică care a supraviețuit. (o a patra piesă, care ar fi fost jucată ca un final comic, o piesă satirică numită "Proteus" Inițial a fost interpretată la festivalul anual Dionysia din Atena, în 458 î.Hr., unde a câștigat premiul întâi.

Deși, din punct de vedere tehnic, este o tragedie, "Oresteia" în ansamblul său se încheie de fapt într-o notă relativ optimistă, ceea ce ar putea surprinde cititorii moderni, deși, de fapt, termenul "tragedie" nu avea înțelesul său modern în Atena antică, iar multe dintre tragediile grecești existente se încheie cu un final fericit.

În general, Corurile de "Oresteia" fac parte integrantă din acțiune mai mult decât corurile din operele celorlalți doi mari tragedieni greci, Sofocle și Euripide (mai ales că bătrânul Eschilus a fost la doar un pas de vechea tradiție în care întreaga piesă era dirijată de cor). în "Eumenidele" în special, corul este cu atât mai esențial cu cât este format din Erinyes și, după un anumit punct, povestea lor (și integrarea lor cu succes în panteonul Atenei) devine o parte importantă a piesei.

De-a lungul "Oresteia" , Eschilus folosește o mulțime de metafore și simboluri naturaliste, cum ar fi ciclurile solare și lunare, noaptea și ziua, furtunile, vânturile, focul etc., pentru a reprezenta natura oscilantă a realității umane (binele și răul, nașterea și moartea, tristețea și fericirea etc.). Există, de asemenea, o cantitate semnificativă de simbolism animalier în piesele de teatru, iar oamenii care uită cum să se guverneze în mod corect tind să fie personificați ca fiare.

Alte teme importante abordate de trilogie includ: natura ciclică a crimelor de sânge (legea străveche a Erinienilor impune ca sângele să fie plătit cu sânge, într-un ciclu nesfârșit de osândă, iar trecutul sângeros al Casei Atreus continuă să afecteze evenimentele generație după generație, într-un ciclu care se perpetuează de la sine, violența generând violență); lipsa de claritate întrecorect și greșit (Agamemnon, Clitemnestra și Oreste se confruntă cu toții cu alegeri morale imposibile, fără un bine și un rău clar); conflictul dintre vechii și noii zei (Eriniile reprezintă legile antice, primitive, care cer răzbunarea sângelui, în timp ce Apollo, și mai ales Atena, reprezintă noua ordine a rațiunii și civilizației); și natura dificilă a moștenirii (și aresponsabilitățile pe care le implică).

Există, de asemenea, un aspect metaforic subiacent întregii drame: trecerea de la justiția arhaică de autoajutorare prin răzbunare personală sau răzbunare la administrarea justiției prin proces (sancționată de zeii înșiși), de-a lungul întregii serii de piese, simbolizează trecerea de la o societate greacă primitivă guvernată de instincte, la o societate modernă democractică guvernată de rațiune.

Tirania sub care se află Argos în timpul domniei lui Clitemnestra și Egistos corespunde în linii mari unor evenimente din cariera biografică a lui Eschilus Se știe că a făcut cel puțin două vizite la curtea tiranului sicilian Hieron (la fel ca și alți câțiva poeți proeminenți din vremea sa) și a trăit în timpul democratizării Atenei. Tensiunea dintre tiranie și democrație, o temă comună în dramaturgia greacă, este palpabilă de-a lungul celor trei piese.

Până la sfârșitul trilogiei, Oreste este văzut ca fiind cheia, nu doar pentru a pune capăt blestemului Casei Atreus, ci și pentru a pune bazele unei noi etape în progresul umanității. Astfel, deși Eschilus folosește un mit vechi și bine cunoscut ca bază pentru "Oresteia" , el o abordează într-un mod distinct față de alți scriitori care au venit înaintea lui, cu propria sa agendă de transmis.

• Traducerea în limba engleză a "Agamemnon" de E. D. A. Morshead (Internet Classics Archive): //classics.mit.edu/Aeschylus/agamemnon.html
• Versiunea greacă a "Agamemnon" cu traducere cuvânt cu cuvânt (Perseus Project): //www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0003
• Traducerea în limba engleză a "Purtătorii de libație" de E. D. A. Morshead (Internet Classics Archive): //classics.mit.edu/Aeschylus/choephori.html
• Versiunea greacă a "Purtătorii de libație" cu traducere cuvânt cu cuvânt (Perseus Project): //www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0007
• Traducerea în limba engleză a "Eumenidele" de E. D. A. Morshead (Internet Classics Archive): //classics.mit.edu/Aeschylus/eumendides.html
• Versiunea greacă a "Eumenidele" cu traducere cuvânt cu cuvânt (Perseus Project): //www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0005